Ceanu Mare


ISTORICUL PAROHIEI ŞI AL BISERICII DIN CEANU MARE

SATUL CEANU MARE – dătător de nume şi comunei – aşezat în partea de sud-est a judeţului Cluj în zona de coline joase a Câmpiei Transilvane, este amplasat între cele două văi – a Ceanului la sud-est şi Valea lui Cati la sud-vest.
Oferind condiţii prielnice pentru existenţă, teritoriul Ceanului ca şi a celorlalte sate din împrejurimi, a fost locuit din vremuri străvechi.
Cea mai veche atestare documentară indirectă datată din 4 septembrie 1293 se desprinde dintr-un document emis de cancelaria regelui Ungariei, Andrei, în care este pomenit un nobil ce se numea Ştefan, fiul lui Matei de Cean(Chan), căruia, pentru fapte de vitejie dovedite în luptele împotriva domnului Albert, ducele Austriei şi Sţiriei, îi dăruieşte o sesie, „ Băiţa”.
De aici înainte, documentele istorice menţionează o serie de nobili unguri, dar şi români, purtând particula de Cean(Chan), unii transformând particula în nume – Andrei Csάni, familie nobiliară ce-şi trăgea numele de la Cean.
În decursul timpului, documentele înmulţindu-se, Ceanu Mare apare tot mai des, în denumirile lui adăugându-i-se particulei Csάn, cea de Meze, Mező – adică de câmpie, mai tărziu şi Nagy, adică mare: 1426 – poss. Chaan, 1439 – Meschan, 1440 – Mezenchan, 1485 – Mezew Chán, 1733 – Mező – Csán, 1880 – Mező Nagy Csan – Ceanu Mare de Câmpie.
În ce priveşte numărul locuitorilor care populau Ceanu Mare îl aflăm din conscripţii şi recensământuri. În conformitate cu conscripţia efectuată de administraţia austriacă la anul 1760 aflăm că în Ceanu Mare existau: 17 familii unite şi 99 familii neunite
După 4 ani, în 1766, statistica din Conscripţia Eparhiilor Legii Greceşti Neunite în Ardeal, aflăm că în Ceanu Mare erau 455 de suflete neuniţi din care 235 bărbaţi şi 220 femei.
Începând cu anul 1880, Şematismele lărgesc aria datelor furnizate de parohii, conţinând date şi cu privire la biserici, case parohiale, cantori şi docenţi (învăţători), ştiut fiind că şcolile erau confesionale.
În 1880: Ceanu Mare( Mező Nagy Csan), făcea parte din comitatul Turda-Arieşu, cercul Agârbiciu. Biserica era din lemn având hramul Sfinţilor Arhangheli. Casă parohială din lemn. Şcoala de lemn, şcolari 137. Paroh Petru Stoica, cantor Ananie Florea, docente Demetriu Câmpianu.
La un chestionar, preotul Iuliu Socol răspunde la 19 aprilie 1921: „Parohie veche, date referitoare la înfinţarea ei nu sunt, atâta se ştie că pe timpul lui Klein număra 600 de suflete de români, din care o mică parte erau neuniţi, care-şi aveau preotul lor propriu. Preoţii erau 5 uniţi şi unul neunit”.
În 1891 este edificată biserica nouă cu zid de piatră şi cărămidă, având hramul Sfinţilor Arhangheli.
Surprinzător este faptul că în Şematisme nu apare data edificării bisericii din lemn care exista înaintea celei actuale. Vârstnicii satului, afirmă că din bătrâni ştiau de existenţa bisericii de lemn din Deal de la Nuci, iar în Hrisovul bisericii este menţionată data edificării acelei biserici: 1725 conform inscripţiei aflată pe una din uşile împărăteşti descoperită în podul bisericii actuale. Dar mărturia cea mai edificatoare şi mai palpabilă este o acuarelă a pictorului V. Melka a cărei poveste o datorăm cercetătorului Oliver Velescu şi pe care o alăturăm:
„În colecţia de stampe a Muzeului Naţional din Budapesta se păstrează(cota T 9140) originalul unei acuarele cu dimensiunile de 28,5×38,5 cm semnată în colţul din stânga jos V. Melka, iar sub iscălitură este scris de aceeaşi mână cu litere cursive M.N. Csán.
Subiectul acuarelei, care a atras de altfel şi atenţia noastră, este reproducerea, aşa cum se vede şi în imaginea alăturată, a unei frumoase biserici din lemn. M.N. Csán reprezintă prescurtarea numelui maghiar al satului Ceanu Mare azi în partea de răsărit a judeţului Cluj fiind aşadar, vorba, de un vechi monument românesc situat într-un sat de pe câmpia Ardealului.
Satul, menţionat documentar pentru întâia oară în 1293 este aşezat pe un afluent al Arieşului care coboară dinspre nord spre sud, căruia i se spune râul Ceanului dar şi Horgoaşa.
Un sat răsfirat, cu uliţi tinoase pe care se circulă cu ajutorul cataligilor; cu case mici, construite din lemn sau năglag, văruite şi cu ferestre mititele. Un sat anonim pe care monografiile judeţene îl aminteau doar în treacăt şi a cărui soartă n-a atras atenţia nimănui.
Ceanu Mare avea în anii 1760-1762, 92 de familii româneşti toate neunite şi o biserică, potrivit conscripţiei făcută din acel an din ordinul lui Bukow. Este fără îndoiala clădirea de lemn care l-a inspirat pe pictorul V. Melka în acuarela păstrată la Budapesta, întrucât actuala biserică din Ceanu Mare, o construcţie de zidărie, datează din anul 1891, în localitate nemaifiind astăzi nici o biserică de lemn.
Acuarela lui Melka devine astfel un izvor istoric de prim ordin pentru întregirea cunoştinţelor privitoare la vechea arhitectură în lemn a Transilvaniei.
Maniera sa de a picta <cu o minuţiozitate prea academică> conferă, din punct de vedere care ne interesează, un plus de autenticitate acuarelei în discuţie, pentru că redarea cu multă fidelitate a tuturor detaliilor permite cunoaşterea în amănunt a înfăţişării unui monument dispărut cu aproape un veac în urmă.
Aşadar, pe o coastă de deal – nivelarea terenului cu plăci de piatră sub prispă apar clar în desen, ca şi treptele de acces din faţa intrării clopotniţei cu foişor. Acesta din urmă este scos în consolă având scândurile parapetului lucrat la partea lor inferioară. Deasupra foişorului se înalţă o biserică de lemn cu o învelitoare înaltă de şindrilă din care se desprinde turnul încadrat de 4 turnuleţe la fiecare colţ. Construcţia fleşei este susţinută de grinzi care se sprijină pe câte trei arce de lemn şi care dau o ritmicitate arhitecturii turnului.
Învelitoarea bisericii, în 4 ape, acoperă pronaosul şi naosul şi bineînţeles prispa care înconjoară parţial biserica. Absida, de plan poligonal, decroşată, are o învelitoare proprie, susţinută de console masive.
Partea caracteristică a bisericii dispărute de la Ceanu Mare o constituie prispa de pe faţada de sud şi care continuă şi cu faţada de vest. Având un parapet din scânduri traforate, accesul în prispă se face prin latura de sud printr-o portiţă subliniată de un chenar de lemn – soluţie întâlnită şi la unele monumente de lemn din Moldova.
Peretele exterior al bisericii era pictat, în acuarelă distingându-se destul de clar unele figuri având zugrăvite în jurul capului nimburi de sfinţi. Golul de fereastră care se observă, presupune o lărgire a ei, ulterioară construcţiei bisericii, întrucât se poate observa cum chenarul ei taie o parte din vechea pictură.
Foartă frumoasă trebuie să fi fost uşa de intrare în biserică. Melka a desenat un ancadrament ogival ale cărei baghete se încrucişau la partea superioară, o reuşită replică în lemn a unui chenar gotic.
Frumuseţea şi bogăţie decoraţiei exterioare lasă să se presupună şi un interior lucrat cu aceeaşi măiestrie, dar al cărui aspect nu va mai putea fi cunoscut din păcate niciodată.”

Actuala biserică s-a construit prin jertfelnicia credincişilor în anul1891. Este zidită din piatră şi cărămidă, acoperită cu tablă zincată, purtând hramul „Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavriil”. Devizul de construcţie a fost executat de către arhitectul Ludovic Hirschfeld din Cluj, în valoare de 12.000 de florini. S-a edificat în timpul mitropolitului Ioan Vancea, paroh fiind Petru Stoica iar cooperator Iuliu Socol. În 1911 s-a adăugat în faţă un pridvor, iar în anul 1920, la 21 septembrie s-a sfinţit biserica de către mitropolitul Dr. Vasile Suciu.
Biserica a mai fost reparată de-a lungul timpului iar în 1967 a fost resfinţită de către P.S.S.Teofil Herineanu episcopul ortodox al eparhiei Vadului Feleacului şi Clujului. Dintre preoţii slujitori amintim aşa cum se află menţionaţi în arhivă pe: Sabău Dumitru—–1864; Petru Stoica 1864-1904; Iuliu Socol 1904-1927, ajutat de capelanul Pavel Moldovan; Vasile Cîmpeanu 1927-1937; Ioan Mazere 1937-1948. Din 1924 se înfiinţează parohia a II-a Ceanu-Mare, ambii preoţi slujind în actuala biserică. În 1948 parohiile se contopesc, parohia fiind deservită de către preoţi misionari, timp de un an. Prin predicile lor cei doi misionari, V. Prisăcaru şi Virgil Constantinescu reuşesc să convingă credincioşii să revină la vechea lor credinţă(ortodoxă).
În cei 24 de ani cât a funcţionat parohia a II-a au slujit şi preoţii: Octavian Rusu1933-1935; Ioan Mocanu şi Ivan Alexandru 1935 – 1942.
Din 1949 parohia este preluată de către Gheorghe Ignătescu până în 1958; apoi de către Nicolae Vovea până în 1968. Între anii 1969 -1983 va sluji preotul Bob Traian. În anul 1977 încep lucrările de pictură în tehnica tempera grasă executate de Simion Hârţoagă din Agnita şi Iosif Dordea din Sălcud. La 17 septembrie 1978, biserica este resfinţită de către I.P.S. Teofil Herineanu. Din 1983 până în 1994 preot paroh va fi Vasile Rusu, în timpul căruia se va construi actuala casă parohială, iar între anii 1995-2005 preot la Ceanu Mare va fi părintele Daniel Crişan. În această perioadă s-a înlocuit iconostasul, s-a restaurat pictura de către pictorul clujean Pompei Ungureanu, s-au construit anexe şi la 16 iulie 2000 s-a resfinţit Biserica de către P.S.S. Dr. Irineu Bistriţeanul. Începând din 2005 până în prezent preot paroh este Vasile Tarţa. În această perioadă s-a schimbat mobilierul din biserică, s-au pus uşi şi geamuri termopan, s-a reconstruit şi pictat pridvorul, s-a pus încălzire centrală la casa parohială şi biserică, s-a schimbat acoperişul din tablă, iar cea mai amplă lucrare afost în 2010, reparaţia capitală a exteriorului bisericii. La data de 28 august 2011 a fost resfinţită biserica de către P.S.S. Vasile Someşanu, episcop vicar al Arhiepiscopiei Vadului Feleacului şi Clujului.

ELEMENTE DE REPER

Numele parohiei: Parohia Ortodoxă Română Ceanu Mare
Protopopiatul: Turda
Biserica cu hramul „Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavriil”

Data punerii pietrei de temelie: 1891
Proiectul ei şi elementele particulare de arhitectură: biserica în formă de navă

Pictura realizată în tempera de către pictorul Pompei Ungureanu

PANTOCRATOR

SFÂNTA MASĂ
Date despre interior : iconostasul este sculptat în lemn de stejar de către meşterul moldovean Coşofreţ Neculai.

Data sfinţirii şi ierarhul care a sfinţit-o: 21 septembrie 1920 de către Mitropolitul Dr.Vasile Suciu.
Numele preoţilor slujitori:——– 1864 Sabău Dumitru
– 1864 – 1904 Petru Stoica
– 1904 – 1927 Iuliu Socol
– 1933 – 1935 Octavian Russu (postul II)
– 1935 – 1942 Alexandru Ivan (postul II)
– 1927 – 1937 Vasile Câmpeanu
– 1937 – 1948 Ioan Mazere
– 1948 – 1949 Vasile Prisăcaru şi Virgil Constantinescu
– 1949 – 1958 Gheorghe Ignătescu
– 1958 – 1968 Nicolae Vovea
– 1969 – 1983 Traian Bob
– 1983 – 1994 Vasile Rusu
– 1995 – 2005 Daniel Crişan
– 2005 – prezent Vasile Tarţa
Date particulare din viaţa parohiei: evenimente istorice si personalităţi:
În curtea bisericii lângă monumentul eroilor români, se află mormântul a nouă soldaţi germani, căzuţi în timpul celui de al doilea război mondial, printre ei fiind şi Fritz Schroder, tatăl cancelarului german Gerhard Schroder. Aşa se face că la data de 12 august 2004, cancelarul Germaniei vine la Ceanu Mare, se reculege la mormântul tatălui său şi participă la slujba parastasului.

Obiecte de patrimoniu: nu sunt
Elemente legate de profilul actual al parohiei:
Număr de credincioşi: 1110
Activităţi culturale şi misionare: – organizarea de pelerinaje la mănăstirile din ţară
– Pelerinaje şi excursii pentru copiii care frecventează biserica
– Proiectul „Alege Şcoala” şi „Hristos Împărtăşit Copiilor”
– Vecernia duminicală săvârşită cu copiii, urmată de o cateheză
– Festivalul national de colinde şi pictură pe sticlă, „Raza Soarelui”
– Diferite activităţi la Sărbătorile Mari.
Activităţi sociale şi filantropice: -ajutorarea oamenilor bolnavi, nevoiaşi, organizarea de colecte pentru parohiile mai sărace, cele cu biserici în construcţie sau pentru cei loviţi de calamităţi naturale.

DATE SUCCINTE ALE PAROHIEI

Parohia: Parohia Ortodoxă Română Ceanu Mare
Adresa: Ceanu Mare, Nr. 359, cod poştal 407185 Jud. Cluj
Telefon: Fix: 0264327117 şi Mobil: 0735152578
Adresa de internet: nu există
Biserica: de zid
Hramul: „Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavriil”
Anul construirii bisericii: 1891
Casa parohială: DA
Activităţi sociale: ajutorarea oamenilor nevoiaşi
Preot paroh: Vasile Tarţa

DATELE BIOGRAFICE ALE PREOTULUI

Numele şi prenumele: Tarţa Vasile

Data naşterii: 17.07.1976
Şcoli absolvite şi anul absolvirii:
– Liceul Teoretic „Andrei Mureşanu” Dej -1994
– Facultatea de Teologie Ortodoxă Cluj -1998
Data hirotoniei: 17.05.1998
Parohii ocupate şi perioada: – Parohia Ceaba cu Filia Valea Unguraşului 1998-2005
– Parohia Ceanu Mare 2005 – prezent
Grade profesionale: Gradul I
Distincţii primite: – Sachelar – 15.03.2009
– Iconom – 28.08.2011
Adresă personală: Casa Parohială Ceanu Mare, Nr. 359, Jud. Cluj
Telefon: Fix: 0264327117 şi Mobil: 0735152578
E-mail: vasile_angela_tarta@yahoo.com