Hramul mănăstiri „Sfântul Proroc Ilie Tesviteanul” de la Băișoara

În ziua prăznuirii Sfântului Proroc Ilie Tesviteanul, luni, 20 iulie 2026, Preasfințitul Părinte Samuel Bistrițeanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Vadului, Feleacului și Clujului, a slujit la Mănăstirea Băișoara, județul Cluj, cu prilejul hramului așezământului monahal.

De la ora 10:00, ierarhul a binecuvântat altarul de vară construit în proximitatea bisericii mănăstirii, închinată Sfântului Proroc Ilie Tesviteanul și a săvârșit Sfânta și Dumnezeiasca Liturghie, fiind înconjurat de un sobor de clerici. Din sobor au făcut parte: preotul Alexandru Rus, protopopul de Turda, arhimandritul Iacob Rus, starețul Mănăstirii Băișoara, precum și alți preoți invitați.

După citirea pericopei evanghelice, Preasfințitul Părinte Samuel Bistrițeanul a rostit un cuvânt de învățătură în care a vorbit despre Sfântul Proroc Ilie ca om al lui Dumnezeu și despre mărturia credinței sale, manifestată prin cuvânt, rugăciune și fapte.

„Sfântul Proroc Ilie, ca și, de fapt, toți prorocii Vechiului Testament, erau oameni ai lui Dumnezeu, pentru că în gura lor erau cuvintele harului, așa cum am auzit și din citirea Evangheliei de astăzi. Apoi, înțelepciunea lor era o înțelepciune insuflată de Dumnezeu, de Duhul Sfânt. Legea lor erau poruncile dumnezeiești, iar faptele lor izvorau din conștiința că ei sunt trimișii lui Dumnezeu”, a spus ierarhul.

Pornind de la mărturisirea văduvei din Sarepta, care a recunoscut în Sfântul Ilie un om al lui Dumnezeu, Preasfinția Sa a evidențiat trei învățături pentru viața creștinului: adevărul lui Dumnezeu se descoperă prin lucrarea Sa, omul lui Dumnezeu este cunoscut prin viața, faptele și rugăciunea lui, iar adevărul nu este o idee sau o ideologie, ci Persoana Mântuitorului Iisus Hristos.

„A zis femeia către Ilie: «Acum cunosc și eu că tu ești omul lui Dumnezeu și cu adevărat cuvântul lui Dumnezeu este în gura ta». Această mărturisire a femeii văduve ne învață trei lucruri.

În primul rând, că adevărul lui Dumnezeu se descoperă prin lucrarea Lui, prin lucrarea pe care o face cuvântul. Văduva auzise cuvintele lui Ilie, văzuse și experimentase și minunea mulțirii făinii și a untdelemnului, dar marea încercare a credinței ei, așa cum am spus, a fost moartea fiului ei. Dumnezeu a îngăduit această durere pentru ca credința ei să se întărească, să se arate mai tare și mai puternică. Și să știți că și în viața noastră pot să fie momente de suferință pe care noi nu le înțelegem, dar, dacă rămânem statornici în credință și în răbdare, vom vedea cum Dumnezeu poate scoate lumină și din întunericul necazurilor.

Apoi, în al doilea rând, din această mărturisire a femeii mai putem învăța că omul lui Dumnezeu este cunoscut nu prin vorbe măiestrite, frumoase din punct de vedere literar, ci prin viața, adică prin faptele și prin rugăciunea lui. Ilie nu a căutat slava oamenilor și nu s-a bizuit nici pe puterea lui, ci el s-a rugat lui Dumnezeu, dar s-a rugat cu încredere. Așa încât minunea învierii acestui copil nu este, de fapt, minunea lui Ilie, a Prorocului Ilie, ci este minunea lui Dumnezeu, Care lucrează prin oameni credincioși și smeriți și care nu caută să atragă prin lucruri spectaculoase, ci prin sfințenia vieții și printr-o dragoste smerită.

Și, în al treilea rând, învățăm ceva despre cuvântul lui Dumnezeu. Zicea aici femeia: «Cu adevărat cuvântul lui Dumnezeu este în gura ta». Cuvântul lui Dumnezeu este întotdeauna adevăr. Însă, din păcate, astăzi adevărul este foarte mult relativizat de oameni. Unii chiar spun că fiecare om are adevărul lui, ceea ce este complet fals. Biblia ne arată că există un singur adevăr, iar adevărul nu este decât, de fapt, Dumnezeu Însuși. Că așa a zis Mântuitorul: «Eu sunt Calea, Adevărul și Viața». Pentru că adevărul, de fapt, nu este o idee, o filosofie sau o ideologie, ci este Persoana lui Iisus Hristos. Și cel care trăiește făcând voia lui Dumnezeu, poruncile lui Hristos, acela trăiește în adevăr”, a arătat Preasfințitul Părinte Samuel Bistrițeanul.

Cum putem deveni oameni ai lui Dumnezeu în secolul al XXI-lea?

În încheierea cuvântului de învățătură, ierarhul i-a îndemnat pe credincioși la o cercetare sinceră a conștiinței, pentru a vedea dacă viața și faptele lor îi pot determina pe cei din jur să-i recunoască drept oameni ai lui Dumnezeu.

 „Povestirea de astăzi, a Sfântului Proroc Ilie, care a fost cu adevărat un om al lui Dumnezeu, ne provoacă, în același timp, să răspundem și la o întrebare foarte personală. Bineînțeles, vom răspunde fiecare în conștiința noastră. Și anume: dacă cei din casa mea, din familia mea, colegii mei de muncă, vecinii mei sau cei cu care mă întâlnesc în diverse situații, în diverse locuri și cu diferite ocazii ar fi întrebați cine sunt eu, oare ar putea mărturisi și aceștia, asemenea femeii văduve din Sarepta despre Ilie: «Acesta este un om al lui Dumnezeu»?

Cum putem deveni oameni ai lui Dumnezeu în secolul al XXI-lea? Sigur, rugându-ne lui Dumnezeu, smerindu-ne, de fapt, în primul rând, adică înțelegând că fără Dumnezeu, fără harul Lui, nu putem să fim niciodată, doar prin puterile noastre, oameni ai lui Dumnezeu. Deci, rugându-ne cu smerenie, străduindu-ne să ducem o viață curată, pocăindu-ne atunci când greșim și spovedindu-ne, împărtășindu-ne cu Sfintele Taine și lăsându-ne călăuziți de Cuvântul lui Dumnezeu din Sfânta Scriptură. Și atunci socotesc că putem avea nădejde că se va putea spune și despre noi, cândva: «Acesta este un om al lui Dumnezeu»”, a spus Preasfinția Sa.

Răspunsurile liturgice au fost date de un grup de psalți.

La finalul Sfintei Liturghii, Preasfințitul Părinte Samuel Bistrițeanul a săvârșit slujba de sfințire a celor trei clopote noi, care vor răsuna de acum înainte din clopotnița mănăstirii. Clopotele au fost turnate în acest an la renumita Turnătorie „Grassmayr” din Innsbruck, Austria.

Apoi, starețul așezământului monahal, arhimandritul Iacob Rus, a adresat un cuvânt de mulțumire Preasfințitului Părinte Samuel Bistrițeanul pentru prezență, împreună-slujire și binecuvântare, precum și tuturor celor care au contribuit la organizarea și desfășurarea sărbătorii hramului.

La slujbă au participat oficialități civile și militare, precum și numeroși credincioși din împrejurimi, mulți dintre ei purtând straie populare specifice zonei.

Istoric:

Mănăstirea „Sfântul Proroc Ilie Tesviteanul” din localitatea Băișoara, județul Cluj, a fost înființată în anul 1994 ca schit, iar un an mai târziu a primit statut de mănăstire. La început a fost ridicată o bisericuță provizorie din lemn, urmată de construirea casei monahale, a corpului de chilii și a anexelor gospodărești.

Între anii 1997-2008 a fost edificată biserica de zid, cu hramul „Sfântul Proroc Ilie Tesviteanul”, în stil bizantin, după modelul bisericii Mănăstirii Sinaia. Lăcașul de cult, construit în plan triconic, are o turlă mare deasupra naosului și alte două turle deasupra pronaosului, proiectul aparținând inginerului Mihail Tușa. Pridvorul exterior, deschis, este susținut de patru coloane înfrumusețate cu capiteluri, iar biserica este decorată la exterior cu ceramică italiană și frize de ipsos, fiind acoperită cu tablă de cupru și împodobită cu cruci din inox.

Din anul 2010, odată cu numirea arhimandritului Iacob Rus în slujirea de stareț, lucrările de dezvoltare și înfrumusețare ale așezământului monahal au continuat. Astfel, în anul 2012, a fost realizat pavimentul din piatră de granit și travertin, iar masa Sfântului Altar a fost înlocuită cu una din marmură, având gravați cei patru Sfinți Evangheliști în granit negru. În august 2022 au fost montate lambriuri din granit și au fost achiziționate o ușă masivă din lemn de stejar, precum și mobilierul bisericesc, sculptate de meșterul Viorel Mihiș din Maramureș. În perioada 2013–2022, biserica a fost împodobită cu pictură în tehnica frescă, realizată de pictorul bisericesc Gabriel-Ștefan Solomon, cadru universitar al Facultății de Teologie Ortodoxă din Cluj-Napoca.

În Duminica după Înălțarea Sfintei Cruci, 18 septembrie 2022, biserica mănăstirii a fost sfințită de Înaltpreasfințitul Părinte Andrei, Arhiepiscopul Vadului, Feleacului și Clujului și Mitropolitul Clujului, Maramureșului și Sălajului, împreună cu Preasfințitul Părinte Macarie, Episcopul Ortodox Român al Europei de Nord, și Preasfințitul Părinte Benedict, Episcopul Sălajului, pe atunci Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Vadului, Feleacului și Clujului.

Text: Viorica Văscu și Marian Șomlea

Foto: Marius Romilă

Mai multe fotografii AICI