În anul 1908, vrednicul de pomenire protopop Jovian Murășianu a pus bazele „Fondului pentru zidirea Catedralei întru cinstirea marelui voevod Mihai Viteazu, înfăptuitorul pentru o clipă al unității naționale”.
Zidirea Catedralei a fost proiectul manifest al părintelui Jovian pentru care a alergat timp de 30 de ani (1908~1938).
În condițiile istorice de dinainte de marea unire, românilor ortodocși nu le era permis să ridice biserici în orașele din Transilvania. Până în 1918, sumele din fondul mai sus pomenit au crescut, dar nu spectaculos.
După 1918, părintele Jovian a căutat un teren potrivit acestui impresionat proiect. Catedrala trebuia să fie monument național edificat spre cinstirea marelui voievod Mihai Viteazu. Din acest motiv, proiectul viitoarei biserici, avea următoarele cerințe: să conțină elemente din toate cele trei țări române amintind românilor unitatea ființei naționale.
În anul 1920, s-a cumpărat de la Primăria orașului Turda, terenul din fața Prefecturii Turda. Suma pe care a plătit-o parohia pentru acest teren a fost de 5205 lei, așa cum reiese din contractual de vânzare-cumpărare semnat la data de 20 noiembrie 1920. Documentul original se păstreză în arhiva parohială. Ulterior a fost schimbată locația, alegându-se un teren mai potrivit acestui scop. În cuprinsul documentului se află o hartă a terenului ce indică și numerele topografice.
Proiectul a fost realizat de către arhitectul Prof. Ion Traianescu, din București, în anul 1925. Dosarul cu proiectul are 16 capitole și se păstrează în arhiva parohială. Gândul Părintelui Jovian a fost acela de a edifica la Turda un monument național spre cinstirea jertfei și memoriei lui Mihai Viteazu. Urmărind această idee, Prof. Traianescu, a reușit să îmbine într-un mod strălucit elemente din arhitectura celor trei țări române pe care marele voievod le-a unit sub sceptrul său .
Evidențierea legăturii dintre biserica din Turda și voievodul martir se realizează printr-un element arhitectonic provenit din zona în care s-a născut domnitorul: cula oltenească. Clopotnița Catedralei a fost construită sub formă de culă oltenească. De altfel, în toate documentele din perioada interbelică, biserica era numită „Biserica Mihai Viteazu”. Puteți vedea cartea poștală ce ilustrează acest articol.
Lucrările au început în anul 1925, după ce s-au dărâmat clădirile existente și s-a ridicat un zid din piatră spre pârâu. S-au adus pământ și pietre cu ajutorul carelor cu boi, spre a se realiza terasamentul pe care s-au turnat fundațiile bisericii. La data de 19 septembrie 1926 s-a pus piatra de temelie a bisericii, așa cum se poate vedea în hrisovul scris la această înălțătoare și plină de nădejde clipă. Zidurile erau ridicate până la acoperiș la momentul săvârșirii slujbei.
Episcopul Nicolae Ivan a venit de la Cluj însoțit de asesorii (consilierii) eparhiali: Dr. Sebastian Stanca, Dr. Vasile Sava, A. Ludu, secretarul L. Curea, diaconul A. Todoruț, primarul Clujului Dr. Teodor Mihali, Dr. Petru Meteș și Ant. Mandeal.
La intrarea în județul Turda, delegația de la Cluj a fost întâmpinată de prefectul Ovidiu Gritta, iar la intrarea în oraș de către primarul Dr. Iuliu Gențiu însoțit de intelectualii turdeni. Din Turda Nouă s-a format un convoi impresionant până la gară, unde a fost primit ministrul Vasile Goldiș. De aici, convoiul s-a deplasat la biserica Dintre Români.
Sfânta Liturghie a fost săvîrșită de către Episcopul Nicolae Ivan împreună cu un sobor format din 20 de preoți. Cuvântul de învățătură a fost rostit de către consilierul eparhial Dr. Sebastian Stanca. După Sfânta Liturghie, întregul sobor, în frunte cu Episcopul Nicolae Ivan, a pornit în procesiune spre noua biserică – ce a devenit neîncăpătoare pentru mulțimea credincioșilor.
La sfârșitul slujbei de sfințire a pietrei de temelie, au rostit cuvântări Episcopul Nicolae Ivan, rezumând în chip magistral istoria zbuciumată a românilor ortodocși din Turda, ministrul Cultelor și Artelor, Vasile Goldiș, Dr. Valer Moldovan, profesor, senator și președinte al Comitetului Parohial, Prot. Jovian Mureșianu, Prof. Grigorie Biji.
Redau câteva fraze din cuvântul, Bătrânului (așa își semna episcopul Nicolae articolele în Revista Renașterea): „Vă invit și chem pre toți fiii mei sufletești, la terenul de muncă ce ni se deschide, la viața cea nouă ce ni se îmbie, la jertfa ce ni se cere, ca să luăm toți parte la marea operă a refacerii și regenerării naționale și bisericești. Să facem muncă pozitivă, să ridicăm lui Dumnezeu altare sfinte în locul celor ce și-au făcut datoria în vremuri grele, să zdrobim capul șarpelui care se vâră între noi în formă de dezbinare, numească-se pizmă, ură, invidie, ori materialism păcătos și să ne apropiem cu frica lui Dumnezeu, cu credință și cu dragoste, ca să terminăm cu bine lucrul început”.
„Biserica aceasta nu este numai biserica parohiei Turda, este biserica unui neam întreg, căci la Turda s-a desfășurat cea mai mare tragedie din istoria neamului nostru”.
Acum, la 100 de ani de la această izbândă a părintelui Jovian și a Neamului Românesc, aducem mulțumire lui Dumnezeu pentru purtarea Sa de grijă. Începând cu anul 2022, Catedrala, (numită așa înainte de a exista, chiar dacă nu este episcopală), a intrat într-un amplu proces de înnoire și rectitorire, împlinindu-se gândul părintelui Jovian: acoperișul bisericii să fie realizat din tablă de cupru. În anii ’30 ai veacului trecut, din cauza crizei economice, doar crucile au fost realizate din cupru aurit.
Dumnezeu să primească toată jertfa și osteneala celor ce au contribuit și contribuie la acest demers prin care încercăm să aducem biserica la frumusețea cea dintâi!