Sfântul Siluan Athonitul, cinstit la Mănăstirea Muntele Rece

„Cuvântul cel mai important este acesta: «Nu deznădăjdui». Chiar și în cele mai grele stări sufletești în care te poți afla, nu deznădăjdui”, a spus Preasfințitul Părinte Samuel Bistrițeanul, joi, 24 septembrie 2026, în cuvântul de învățătură rostit la Mănăstirea „Înălțarea Domnului” din Muntele Rece, județul Cluj, cu prilejul pomenirii Sfântului Cuvios Siluan Athonitul.

În această zi de sărbătoare, Episcopul-vicar al Arhiepiscopiei Vadului, Feleacului și Clujului s-a aflat în mijlocul obștii monahale de la Muntele Rece, unde Paraclisul așezământului monahal îl are ca ocrotitor pe Sfântul Cuvios Siluan Athonitul.

De la ora 10:00, în biserica de zid a mănăstirii, Preasfinția Sa a săvârșit Sfânta și Dumnezeiasca Liturghie, înconjurat de un sobor de clerici. Din sobor au făcut parte preotul Alexandru Rus, protopopul de Turda, protosinghelul Fanurie Borza, starețul Mănăstirii Muntele Rece, protosinghelul Nectarie Turi, starețul Mănăstirii Legii, precum și alți preoți din împrejurimi.

După citirea pericopei evanghelice, Preasfințitul Părinte Samuel Bistrițeanul a arătat că Evanghelia zilei se potrivește în chip deosebit personalității și vieții Sfântului Siluan Athonitul, îndeosebi prin îndemnul Mântuitorului: „Învățați-vă de la Mine că sunt blând și smerit cu inima și veți afla odihnă sufletelor voastre”.

Pornind de la acest cuvânt, ierarhul a vorbit despre neliniștea și tulburarea care marchează adesea viața omului și despre calea prin care poate fi dobândită adevărata pace sufletească.

„Când ne analizăm pe noi înșine și vedem și pe semenii noștri, constatăm atâta tulburare în sufletele noastre și ale altora. Și, bineînțeles, toată lumea ar dori să aibă odihnă sufletească, liniște sufletească. Și iată, Cuvântul Domnului ne spune și viața Sfântului Siluan ne confirmă acest lucru, că odihna sau pacea sufletească se câștigă dacă învățăm de la Hristos să fim blânzi și smeriți cu inima.”

În continuarea predicii, Preasfinția Sa a evocat principalele momente din viața Sfântului Siluan și experiența sa duhovnicească, oprindu-se asupra unuia dintre cele mai cunoscute cuvinte legate de acesta: „Ține mintea ta în iad și nu deznădăjdui”. Ierarhul a atras atenția că accentul trebuie pus nu pe imaginea iadului, ci pe chemarea la nădejde, chiar și în cele mai grele încercări ale vieții.

„Cuvântul cel mai important este acesta: «Nu deznădăjdui». Chiar și în cele mai grele stări sufletești în care te poți afla, nu deznădăjdui. Ăsta este cuvântul de care să ne ținem și noi. Indiferent în ce stare ne-am afla, oricât de dificilă, să nu deznădăjduim. […] Unde este locul în care să nu fie Dumnezeu prezent? Până și în iad poate să fie prezent. De aceea să nu deznădăjduim.”

O altă dimensiune a vieții duhovnicești a Sfântului Siluan asupra căreia Preasfințitul Părinte Samuel a insistat a fost rugăciunea pentru întreaga lume. Ierarhul a amintit rugăciunea care apare în scrierile Sfântului și care a fost înscrisă și pe prima sa icoană: „Milostive Doamne, ascultă rugăciunea mea, fă ca toate popoarele pământului să Te cunoască prin Duhul Sfânt”.

„Acesta este mesajul principal al Sfântului Siluan. […] Se roagă și varsă lacrimi pentru întreaga lume. Unui astfel de om îi este milă de toți oamenii, de toți semenii săi care suferă. […] Sfântul Siluan mai spunea că fratele nostru este viața noastră și vor fi proslăviți în Împărăția lui Dumnezeu cei care, plini de dragostea lui Hristos, au purtat suferința întregii lumi.”

În încheiere, Episcopul-vicar al Arhiepiscopiei Clujului l-a prezentat pe Sfântul Siluan drept un model al viețuirii în Hristos și i-a îndemnat pe credincioși să îi ceară ajutorul și călăuzirea pentru a dobândi o viață plăcută lui Dumnezeu.

„Și noi, astăzi, când îl cinstim pe acest sfânt, care a întruchipat în viața sa cuvintele Domnului: «Învățați-vă de la Mine că sunt blând și smerit cu inima și veți afla odihnă sufletelor voastre» și a devenit cu adevărat model al viețuirii în Hristos și, de asemenea, așa cum spune actul lui de canonizare, este dascăl apostolic și profetic al Bisericii, să-l rugăm să ne călăuzească și pe noi, ca să putem merge pe calea unei vieți plăcute Domnului nostru Iisus Hristos.”